Acord global privind impozitarea multinaționalelor semnat de 130 de țări
La 1 iulie, 130 din 139 de țări incluse în „Cadrul inclusiv” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au semnat o declarație prin care își exprimă acordul privind noul plan de reformare a normelor fiscale internaționale bazat pe doi piloni. Pilonul 1 ar trebui să asigure o distribuție mai echitabilă a profiturilor și a drepturilor de impozitare între țări în ceea ce privește cele mai mari întreprinderi multinaționale. Aceasta ar redistribui anumite drepturi de impozitare asupra întreprinderilor multinaționale din țările de origine ale acestora către piețele pe care acestea desfășoară activități comerciale și obțin profituri, indiferent dacă firmele au sau nu o prezență fizică acolo. Companiile vizate sunt multinaționalele cu o cifră de afaceri care depășește 20 de miliarde de euro și cu o profitabilitate de peste 10%. Între 20-30% din profitul rezidual definit drept profitul ce depășește 10% din venituri va fi alocat jurisdicțiilor de piață cu nexus, utilizând o cheie de alocare bazată pe venituri. Pilonul 2 urmărește stabilirea unui nivel minim de concurență în ceea ce privește impozitul pe profit, prin introducerea unei rate minime globale de impozitare corporativă de 15% pe care țările o pot utiliza pentru a-și proteja bazele de impozitare. Se estimează că acesta va genera anual venituri fiscale de aproximativ 150 de miliarde de dolari americani. Acordul nu a fost semnat de 9 țări incluse în Cadrul Inclusiv al OCDE, trei dintre care sunt membre ale Uniunii Europene (Ungaria, Irlanda și Estonia). Participanții la negocieri au estimat că negocierile se vor finaliza în octombrie 2021. Până atunci, aceștia vor finaliza o serie de lucrări tehnice legate de abordarea bazată pe doi piloni precum și un plan de implementare efectivă în 2023.
CJUE: Trebuie să se considere că valoarea tranzacțiilor nedeclarate, reconstituită de autoritățile fiscale, include taxa pe valoarea adăugată
La 1 iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C-521/19 clarificând faptul că în procesul de stabilire a valorii impozabile a unei tranzacții nedeclarate de către contribuabili în scopuri de TVA, sumele plătite și încasate reconstituite de către o autoritate fiscală trebuie să fie interpretate ca și cum includ deja taxa pe valoarea adăugată. Cauza respectivă vizează un agent spaniol care a fost răsplătit pentru activitatea sa în numerar însă fără a fi emisă vreo factură, și prin urmare, nu a fost depusă vreo declarație privind TVA. Autoritatea fiscală a considerat că suma încasată de agent în 2010, 2011 și 2021 nu includea și taxa pe valoare adăugată și că baza impozabilă a impozitului pe venit pentru anii respectivi trebuia calculată luând în considerare sumele respective în întregime. Înalta Curte de Justiție din Galicia a solicitat CJUE să clarifice interpretarea normelor din Directiva TVA privind determinarea valorii impozabile a unei tranzacții între persoane impozabile în scopuri de TVA, în situația în care persoanele respective nu au indicat existența unei tranzacții autorității fiscale competente. Instanța spaniolă a întrebat dacă trebuie să se considere că sumele plătite și încasate includ deja taxa pe valoare adăugată într-o astfel de situație. Potrivit hotărârii CJUE, în circumstanțele menționate, sumele plătite și încasate în cadrul tranzacției în cauză, reconstituite de către autoritatea fiscală, trebuie considerate prețuri care include deja taxa pe valoarea adăugată. Curtea a remarcat faptul că orice altă interpretare ar fi contrară principiului neutralității TVA și ar face ca o parte din sarcina taxei pe valoarea adăugată să fie suportată de o persoană impozabilă, deși TVA trebuie suportată numai de consumatorul final.
Noile norme TVA pentru comerțul electronic au intrat în vigoare la 1 iulie
La 1 iulie au intrat în vigoare noile norme TVA pentru comerțul electronic, după o amânare de șase luni cauzată de criza COVID-19. Vânzătorii online, inclusiv platformele/piețele virtuale, se pot înregistra acum într-un stat membru UE și acest lucru va fi valabil pentru declararea și plata TVA-ului pentru toate vânzările de bunuri la distanță și prestările transfrontaliere de servicii către clienți din UE. Pragurile existente pentru vânzarea la distanță a bunurilor în cadrul UE au fost eliminate și înlocuite cu un nou prag de 10.000 de euro. Scutirea de TVA aplicată importurilor mici de bunuri, cu o valoare de până la 22 de euro a fost eliminată, prin urmare toate bunurile importate în UE sunt supuse acum taxei pe valoare adăugată. A fost creată o nouă scheme specială pentru vânzarea la distanță a bunurilor importate din teritorii terțe sau țări terțe. Ghișeul unic pentru importuri (Import One Stop Shop – IOSS) a fost creat pentru a simplifica modalitatea de declarare și de plată a TVA. Au fost stabilite măsuri de simplificare pentru vânzarea la distanță a bunurilor importate în loturi care nu depășesc 150 de euro, în caz că IOSS nu este utilizat.
Comisia Europeană a publicat raportul privind tendințele fiscale din 2021
La 28 iunie, Comisia Europeană a publicat Raportul privind tendințele fiscale din 2021. Raportul prezintă nivelurile de impozitare din UE și furnizează date complexe și comparabile cu privire la diversele structuri și cote de impozitare din statele membre, precum și o estimare a veniturilor fiscale pentru anii următori (2020-2022), luând în considerare impactul pandemiei de COVID-19. Raportul evidențiază că veniturile fiscale în UE s-au situat la 40,1% din produsul intern brut (PIB) în 2019, cu 6,3 puncte procentuale peste media OCDE (33,8%) și cu peste 15 puncte procentuale peste cea a Statelor Unite. În 2019, structurile fiscale au rămas stabile în UE. Veniturile au fost distribuite aproape în mod egal între impozitele indirecte, impozitele directe și contribuțiile sociale, deși structura impozitării variază semnificativ între statele membre UE. Danemarca are cea mai mare pondere a impozitelor directe în totalul veniturilor fiscale (66,5%), urmată de Irlanda și Malta. Pe de altă parte, sistemele fiscale ale Cehiei și Slovaciei sunt caracterizate de cote ridicate de contribuții sociale din care sunt finanțate sistemele lor de protecție socială și prin cote relativ scăzute de venituri din impozite directe. Potrivit raportului, se preconizează o scădere substanțială a veniturilor fiscale pe termen scurt (2020-2022) pentru majoritatea statelor membre ale UE, în unele cazuri cu mai mult de 3 puncte procentuale din PIB, din cauza perturbării grave a activității economice ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Consiliul UE aprobă scutirea de TVA a bunurilor importate pe perioada crizei de COVID-19
La 30 iunie, ambasadorii statelor membre pe lângă UE (Coreper) au decis restrângerea domeniului de aplicare al propunerii Comisiei privind scutirea de TVA aplicabilă bunurilor și serviciilor pe care UE le pune la dispoziția statelor membre și cetățenilor în timpul crizei de COVID-19. Textul propunerii prevede aplicarea retroactivă a noii scutiri de TVA la tranzacțiile efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 și elimină propunerea Comisiei de a înlocui certificatul de scutire utilizat în mod obișnuit cu un certificat electronic.
Sursă foto: European Tax Adviser Federation – ETAF
