În Monitorul Oficial nr. 630 din 28 iunie 2021 a fost publicată OUG nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Actul normativ transpune prevederile: ♦ Art. 2 și 3 din Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/EC și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind TVA pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 și (UE) 2019/1995 în ceea ce privește datele de transpunere și aplicare, ca răspuns la pandemia de COVID-19; ♦ Directivei (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, potrivit Notei de fundamentare, actul normativ are în vedere, în principal, următoarele:

▪ Introducerea conceptului de „vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”;

▪ Clarificarea definiției vânzării de bunuri la distanță, astfel încât să reiasă faptul că se aplică și atunci când bunurile sunt transportate sau expediate în contul furnizorului, inclusiv atunci când furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor;

▪ Desemnarea interfețelor electronice cum sunt o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, care facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, precum și livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă, drept persoane impozabile care au primit și au livrat ele însele bunurile respective;

▪ Modificarea locului livrării în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, în sensul că acesta va fi considerat locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

▪ Introducerea de prevederi referitoare la locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, respectiv:

– atunci când bunurile sunt importate într-un alt stat membru decât cel în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi unde se află bunurile în momentul în care se încheie transportul acestora către client;

– atunci când bunurile sunt importate în statul membru în care se încheie transportul bunurilor către client, locul este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul regimului special de import;

Citește mai multe în CECCAR Business Magazine.